1 Daca stai la masa la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
2 pune-ti un cutit în gît, daca esti prea lacom.
3 Nu pofti mîncarile lui alese, caci sînt o hrana înselatoare.
4 Nu te chinui ca sa te îmbogatesti, nu-ti pune priceperea în aceasta.
5 Abia ti-ai aruncat ochii spre ea si nu mai este; caci bogatia îsi face aripi, si, ca vulturul, îsi ia sborul spre ceruri.
6 Nu mînca pînea celui pismas, si nu pofti mîncarile lui alese,
7 caci el este ca unul care îsi face socotelile în suflet. ,,Manînca si bea“, îti va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei varsa, si cuvintele placute pe cari le vei spune, sînt perdute.
9 Nu vorbi la urechea celui nebun, caci el nesocoteste cuvintele tale întelepte.
10 Nu muta hotarul vaduvei, si nu intra în ogorul orfanilor,
11 caci razbunatorul lor este puternic: El le va apara pricina împotriva ta.
12 Deschide-ti inima la învatatura, si urechile la cuvintele stiintei.
13 Nu cruta copilul de mustrare, caci daca -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14 Lovindu -l cu nuiaua, îi scoti sufletul din locuinta mortilor.
15 Fiule, daca-ti va fi inima înteleapta, inima mea se va bucura;
16 si launtrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
17 Sa nu-ti pizmuiasca inima pe cei pacatosi, ci sa aiba totdeauna frica de Domnul;
18 caci este o rasplata, si nu ti se va taia nadejdea.
19 Asculta, fiule, si fii întelept; îndreapta-ti inima pe calea cea dreapta.
20 Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibeaza cu carne.
21 Caci betivul si cel ce se deda la îmbuibare saracesc, si atipirea te face sa porti zdrente.
22 Ascula pe tatal tau, care te -a nascut, si nu nesocoti pe mama-ta, cînd a îmbatrînit.
23 Cumpara adevarul, si nu -l vinde, întelepciunea, învatatura si priceperea.
24 Tatal celui neprihanit se veseleste, si cel ce da nastere unui întelept se bucura.
25 Sa se bucure tatal tau si mama ta, sa se veseleasca cea care te -a nascut.
26 Fiule, da-mi inima ta, si sa gaseasca placere ochii tai în caile Mele.
27 Caci curva este o groapa adînca, si straina o fîntîna strîmta.
28 Ea pîndeste ca un hot, si mareste între oameni numarul celor stricati.
29 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftarile? Ale cui sînt neîntelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt ranirile fara pricina? Ai cui sînt ochii rosi?
30 Ale celor ce întîrzie la vin, si se duc sa goleasca paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin cînd curge ros si face margaritare în pahar; el aluneca usor,
32 dar pe urma ca un sarpe musca si înteapa ca un basilisc.
33 Ochii ti se vor uita dupa femeile altora, si inima îti va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul marii, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
35 ,,M’a lovit… dar nu ma doare!… M’a batut… dar nu simt nimic! Cînd… ma voi trezi? Mai vreau vin!“

Lasati un comentariu

Vă rugăm să țineți cont de faptul că comentariile sunt moderate și rel="nofollow" sunt utilizate. Deci, vă rugăm să nu folosiți cuvânt cheie spam ori domeniu ca numele tau, sau acesta va fi șters. Să avem o conversație cu caracter personal și semnificativ în schimb.