1Nu te fali cu ziua de mîne, caci nu stii ce poate aduce o zi.
2Sa te laude altul, nu gura ta, un strain, nu buzele tale.
3Piatra este grea, si nisipul este greu, dar supararea pe care o pricinuieste nebunul este mai grea de cît amîndoua.
4Furia este fara mila si mînia navalnica, dar cine poate sta împotriva geloziei?
5Mai bine o mustrare pe fata de cît o prietenie ascunsa.
6Ranile facute de un prieten dovedesc credinciosia lui, dar sarutarile unui vrajmas sînt mincinoase.
7Satulul calca în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flamînd toate amaraciunile sînt dulci..
8Ca pasarea plecata din cuibul ei, asa este omul plecat din locul sau.
9Cum înveseleste untdelemnul si tamîia inima, asa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.
10Nu parasi pe prietenul tau si pe prietenul tatalui tau, dar nu intra în casa fratelui tau în ziua necazului tau: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe.
11Fiule, fii întelept, si înveseleste-mi inima, si atunci voi putea raspunde celui ce ma batjocoreste.
12Omul chibzuit vede raul si se ascunde; dar prostii merg spre el si sînt pedepsiti.
13Ia -i haina, caci s’a pus chezas pentru altul, ia -l zalog în locul unei straine.
14Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineata, este privita ca un blestem.
15O strasina, care picura necurmat într’o zi de ploaie, si o nevasta gîlcevitoare sînt tot una.
16Cine o opreste, parca opreste vîntul, si parca tine untdelemnul în mîna dreapta.
17Dupa cum ferul ascute ferul, tot asa si omul atîta mînia altui om.
18Cine îngrijeste de un smochin va mînca din rodul lui, si cine-si pazeste stapînul va fi pretuit.
19Cum raspunde în apa fata la fata, asa raspunde inima omului inimii omului.
20Dupa cum locuinta mortilor si adîncul nu se pot satura, tot asa nici ochii omului nu se pot satura.
21Ce este tigaia pentru lamurirea argintului si cuptorul pentru lamurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om.
22Pe nebun chiar daca l-ai pisa cu pisalogul în piua, în mijlocul grauntelor, nebunia tot n’ar iesi din el.
23Îngrijeste bine de oile tale, si ia seama la turmele tale.
24Caci nici o bogatie nu tine vecinic, si nici cununa nu ramîne pe vecie.
25Dupace se ridica fînul, se arata verdeata noua, si ierburile de pe munti sînt strînse.
26Mieii sînt pentru îmbracaminte, si tapii pentru plata ogorului;
27laptele caprelor ti-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, si pentru întretinerea slujnicelor tale.

Lasati un comentariu

Vă rugăm să țineți cont de faptul că comentariile sunt moderate și rel="nofollow" sunt utilizate. Deci, vă rugăm să nu folosiți cuvânt cheie spam ori domeniu ca numele tau, sau acesta va fi șters. Să avem o conversație cu caracter personal și semnificativ în schimb.