1Nu te fali cu ziua de mîne, caci nu stii ce poate aduce o zi.
2Sa te laude altul, nu gura ta, un strain, nu buzele tale.
3Piatra este grea, si nisipul este greu, dar supararea pe care o pricinuieste nebunul este mai grea de cît amîndoua.
4Furia este fara mila si mînia navalnica, dar cine poate sta împotriva geloziei?
5Mai bine o mustrare pe fata de cît o prietenie ascunsa.
– 6Ranile facute de un prieten dovedesc credinciosia lui, dar sarutarile unui vrajmas sînt mincinoase.
– 7Satulul calca în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flamînd toate amaraciunile sînt dulci..
– 8Ca pasarea plecata din cuibul ei, asa este omul plecat din locul sau.
9Cum înveseleste untdelemnul si tamîia inima, asa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.
– 10Nu parasi pe prietenul tau si pe prietenul tatalui tau, dar nu intra în casa fratelui tau în ziua necazului tau: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe.
– 11Fiule, fii întelept, si înveseleste-mi inima, si atunci voi putea raspunde celui ce ma batjocoreste.
– 12Omul chibzuit vede raul si se ascunde; dar prostii merg spre el si sînt pedepsiti.
– 13Ia -i haina, caci s’a pus chezas pentru altul, ia -l zalog în locul unei straine.
– 14Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineata, este privita ca un blestem.
– 15O strasina, care picura necurmat într’o zi de ploaie, si o nevasta gîlcevitoare sînt tot una.
16Cine o opreste, parca opreste vîntul, si parca tine untdelemnul în mîna dreapta.
– 17Dupa cum ferul ascute ferul, tot asa si omul atîta mînia altui om.
– 18Cine îngrijeste de un smochin va mînca din rodul lui, si cine-si pazeste stapînul va fi pretuit.
– 19Cum raspunde în apa fata la fata, asa raspunde inima omului inimii omului.
– 20Dupa cum locuinta mortilor si adîncul nu se pot satura, tot asa nici ochii omului nu se pot satura.
– 21Ce este tigaia pentru lamurirea argintului si cuptorul pentru lamurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om.
– 22Pe nebun chiar daca l-ai pisa cu pisalogul în piua, în mijlocul grauntelor, nebunia tot n’ar iesi din el.
– 23Îngrijeste bine de oile tale, si ia seama la turmele tale.
24Caci nici o bogatie nu tine vecinic, si nici cununa nu ramîne pe vecie.
– 25Dupace se ridica fînul, se arata verdeata noua, si ierburile de pe munti sînt strînse.
– 26Mieii sînt pentru îmbracaminte, si tapii pentru plata ogorului;
27laptele caprelor ti-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, si pentru întretinerea slujnicelor tale.

Lasati un comentariu

Vă rugăm să țineți cont de faptul că comentariile sunt moderate și rel="nofollow" sunt utilizate. Deci, vă rugăm să nu folosiți cuvânt cheie spam ori domeniu ca numele tau, sau acesta va fi șters. Să avem o conversație cu caracter personal și semnificativ în schimb.